# Freelancing în IT: cât poți câștiga realist în primul an > Cât poate câștiga realist un freelancer IT în primul an? Analizăm tarifele, numărul de clienți, lunile fără proiecte și scenarii reale de venit, de la începător la freelancer bine poziționat. - **Autor:** Iuliana Alexandra - **Publicat:** 2026-08-24 - **Actualizat:** 2026-09-11 - **Categorie:** Business Online - **URL:** https://inonline.ro/business-online/freelancing-in-it-cat-poti-castiga-realist-in-primul-an --- Freelancing-ul în IT este una dintre puținele activități în care poți începe relativ simplu: ai nevoie de un skill vandabil, un portofoliu, o metodă prin care găsești clienți și suficientă disciplină pentru a livra proiectele la timp. Problema este că pe internet vezi foarte des două extreme. Pe de o parte, oameni care spun că freelancing-ul este aproape imposibil fără ani de experiență. Pe de altă parte, apar promisiuni despre freelanceri care ajung la mii sau chiar zeci de mii de euro pe lună după câteva săptămâni. Realitatea este undeva la mijloc. În primul an poți ajunge la un venit foarte bun, dar nu există o sumă universală. Contează ce știi să faci, ce tip de clienți cauți, cât de bine comunici, dacă lucrezi cu România sau cu piețe externe și, mai ales, cât timp reușești să facturezi efectiv. ## Cât poate câștiga realist un freelancer IT în primul an? Dacă pornim de la zero și vorbim despre o persoană care nu are încă o bază solidă de clienți, un interval realist pentru primul an poate fi de aproximativ **20.000–80.000 lei încasați**. Un freelancer care învață repede, își construiește un portofoliu bun și începe să lucreze cu clienți internaționali poate trece de **80.000–120.000 lei** într-un an. Iar un developer care intră în freelancing cu experiență profesională, portofoliu și contacte existente poate ajunge la venituri mult mai mari. În acest caz, problema nu mai este neapărat găsirea primului client, ci capacitatea de a vinde proiecte suficient de bine și de a-și administra timpul. Important: aceste valori reprezintă **încasări brute ale activității**, nu salariul net care îți rămâne personal după taxe, contabilitate, software, echipamente, comisioane ale platformelor și alte costuri. ## Primul an nu înseamnă 12 luni de lucru plătit Aici apare una dintre cele mai mari diferențe dintre un salariu și freelancing. Dacă ești angajat, primești bani pentru fiecare lună în care lucrezi. Ca freelancer, poți avea o lună foarte bună urmată de două săptămâni fără niciun proiect. Din cele 12 luni ale primului an, o parte poate fi consumată cu: - învățarea unor tehnologii; - construirea portofoliului; - crearea profilurilor pe platformele de freelancing; - trimiterea ofertelor; - discuțiile cu potențialii clienți; - modificarea ofertelor și a prețurilor; - proiecte care nu se concretizează; - perioade fără clienți. De aceea, un tarif de 30 € pe oră nu înseamnă automat 30 € × 160 de ore în fiecare lună. Un freelancer poate avea 160 de ore disponibile, dar să factureze doar 60 sau 80. Restul timpului este ocupat de ofertare, comunicare, administrare, documentație, marketing și căutarea următorului proiect. ## Un scenariu realist pentru primele 12 luni O evoluție posibilă pentru cineva care începe de la zero ar putea arăta astfel: Perioada Încasări lunare posibile Ce se întâmplă Lunile 1–3 0–3.000 lei Portofoliu, primele oferte și primele proiecte mici Lunile 4–6 2.000–6.000 lei Apar clienți recurenți și proiecte mai consistente Lunile 7–9 4.000–10.000 lei Crește încrederea și poți selecta proiectele mai bine Lunile 10–12 5.000–15.000+ lei Portofoliu mai puternic și clienți obținuți mai ușor Nu este o grilă oficială și nici o garanție de venit. Este un **scenariu orientativ** pentru a înțelege cum poate arăta progresul atunci când începi fără o bază solidă de clienți. Este perfect posibil ca cineva să facă 15.000 lei în prima lună și aproape nimic în următoarele două. La fel de posibil este ca primul an să fie mult mai lent, iar creșterea reală să apară abia în anul doi. ## Ce tarife poate avea un freelancer IT? Tariful depinde foarte mult de tehnologie, experiență, piață și complexitatea proiectului. Pe Upwork, în 2026, tarifele orientative publicate pentru anumite categorii sunt în jur de **$15–30/oră pentru Laravel**, **$15–28/oră pentru WordPress** și **$15–50/oră pentru web development**. Pentru React, tarifele pot urca mai mult în funcție de specializare și experiență. În același timp, piața nu este uniformă. Pe pagina Upwork pentru dezvoltatori Laravel din România apar, de exemplu, profiluri la aproximativ $50/oră, iar pentru WordPress există profiluri românești la $35–60/oră. Acestea sunt exemple de profiluri individuale, nu media tuturor freelancerilor din România. Nivel Tarif orientativ Tip de proiecte Începător 10–20 €/oră Site-uri simple, modificări, bug fix-uri, WordPress Junior / Mid 20–35 €/oră Site-uri custom, ecommerce, integrări API Mid / Senior 35–60 €/oră Aplicații web, Laravel, React, SaaS, ecommerce complex Specialist 60 €+/oră Arhitectură, consultanță, infrastructură, sisteme complexe Aceste intervale sunt orientative și nu trebuie tratate ca o listă oficială de prețuri. În freelancing, rezultatul final contează mai mult decât tehnologia scrisă în profil. ## De ce nu este bine să vinzi doar ore? Să presupunem că ai nevoie de 10 ore pentru a construi o funcționalitate pe care un alt developer ar realiza-o în 20 de ore. Dacă vinzi strict orele, eficiența ta poate ajunge să lucreze împotriva ta. De aceea, după ce acumulezi experiență, poate fi mai avantajos să vinzi **rezultatul** și nu doar timpul. În loc să spui: **„Lucrez 20 de ore la site, la 25 €/oră.”** poți ajunge să vinzi: **„Dezvoltarea și lansarea unui site de prezentare complet, cu administrare, formulare, tracking și optimizare tehnică – 900 €.”** Diferența este importantă. Clientul cumpără o soluție, nu un cronometru. ## Câți bani poți face din proiecte mici? Proiectele mici sunt foarte utile în primul an deoarece te ajută să obții primele review-uri și să construiești portofoliul. De exemplu, poți începe cu: - modificări WordPress; - landing page-uri; - optimizări de viteză; - integrarea formularelor; - instalări și configurări; - bug fix-uri; - integrarea unor API-uri; - automatizări simple; - mentenanță lunară. Problema proiectelor mici este că pot consuma foarte mult timp raportat la valoarea lor. De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie să rămâi permanent la proiecte de 100–200 lei. Ele ar trebui să fie o **treaptă către proiecte mai mari și clienți mai buni**. ## Unde apar banii mai serioși? Pe măsură ce experiența crește, devine mai interesant să lucrezi pe proiecte care rezolvă probleme de business. De exemplu: - magazine online; - platforme SaaS; - aplicații web personalizate; - CRM-uri; - integrări API; - automatizări; - platforme marketplace; - aplicații cu AI; - optimizări de performanță; - infrastructură și deployment. Pe Upwork, proiectele de Laravel listate în prezent variază de la câteva sute de dolari pentru bug fix-uri până la mii de dolari pentru aplicații web, API-uri, migrări și proiecte custom. Pentru web development, platforma listează inclusiv proiecte de aplicații custom în intervalul $10.000–$50.000, însă acestea sunt proiecte de complexitate mult mai mare și nu trebuie confundate cu nivelul unui freelancer aflat la început. ## România sau clienți internaționali? Piața locală poate fi un punct foarte bun de pornire, mai ales dacă poți discuta direct cu antreprenorii și înțelegi problemele lor. Avantajul este comunicarea mai simplă, accesul la recomandări și posibilitatea de a construi relații pe termen lung. Dezavantajul este că bugetele pot fi mai mici decât în anumite piețe internaționale. Clienții externi pot oferi bugete mai mari, dar concurența este și ea mai puternică. În plus, ai nevoie de engleză bună, comunicare profesională și capacitatea de a lucra cu persoane din alte fusuri orare și culturi de business. În practică, o combinație poate fi foarte eficientă: câțiva clienți locali recurenți plus proiecte internaționale. ## Platformele de freelancing îți iau o parte din bani Dacă găsești clienți printr-o platformă, trebuie să iei în calcul și comisioanele. De exemplu, Upwork aplică în prezent freelancerilor o taxă variabilă de **0% până la 15%**, în funcție de contract și condițiile aplicabile. Pentru anumite Direct Contracts există un tarif de 5%. Asta înseamnă că un proiect de 1.000 € nu trebuie privit automat ca 1.000 € care ajung la tine. Mai există și alte costuri: software, hosting, domenii, echipamente, contabilitate, procesare plăți și, în funcție de forma juridică, taxe și contribuții. ## Încasări nu înseamnă bani în buzunar Una dintre cele mai importante diferențe pe care trebuie să le înțeleagă un freelancer este diferența dintre **cifra de afaceri, profit și bani personali**. Dacă într-un an facturezi 60.000 lei, asta nu înseamnă că ai „salariu” de 60.000 lei. Din activitatea ta pot apărea cheltuieli cu: - contabilitatea; - software și servicii online; - hosting și servere; - echipamente; - publicitate; - comisioane ale platformelor; - servicii subcontractate; - taxe și contribuții. În România, tratamentul fiscal depinde de forma juridică și de modul în care este desfășurată activitatea. Pentru activități independente, ANAF publică pentru 2026 reguli și plafoane specifice pentru CAS și CASS, iar plafonul maxim al bazei CASS pentru activități independente a fost stabilit la 72 de salarii minime brute, respectiv 291.600 lei la salariul minim de 4.050 lei utilizat în calcul. Pentru un calcul exact al taxelor, forma juridică și situația fiscală trebuie analizate separat. Un articol despre freelancing nu poate înlocui calculul unui contabil pentru situația ta concretă. ## Ce se întâmplă dacă ajungi la 5.000 lei pe lună? Să luăm un exemplu simplu. Dacă reușești să facturezi în medie **5.000 lei pe lună**, pe parcursul unui an ai: **5.000 × 12 = 60.000 lei** Dacă media ajunge la 8.000 lei, vorbim despre: **8.000 × 12 = 96.000 lei** Iar la 12.000 lei pe lună: **12.000 × 12 = 144.000 lei** Diferența nu vine neapărat din faptul că lucrezi de trei ori mai mult. De multe ori vine din faptul că proiectele au o valoare mai mare, ai clienți recurenți și pierzi mai puțin timp căutând următorul contract. ## Primul client este mai important decât primul tarif mare O greșeală frecventă este să încerci să pornești direct cu un tarif foarte mare. Un tarif trebuie susținut de ceva: experiență, portofoliu, rezultate, specializare sau o problemă pe care știi să o rezolvi foarte bine. În primul an, uneori este mai valoros să obții trei proiecte bine documentate decât să refuzi toate proiectele pentru că nu ating tariful ideal. După fiecare proiect poți construi: - un caz de studiu; - o recomandare de la client; - un exemplu concret în portofoliu; - o nișă în care ai experiență; - un serviciu pe care îl poți vinde din nou. Asta creează efectul de compunere care începe să conteze foarte mult în anul doi. ## Cel mai bun model pentru un freelancer la început Un model sănătos poate arăta astfel: - **Înveți un skill vandabil.** - **Construiești 2–4 proiecte demonstrabile.** - **Începi cu proiecte mici.** - **Obții primele recomandări.** - **Crești treptat prețurile.** - **Te specializezi într-o problemă sau nișă.** - **Introduci mentenanță sau abonamente lunare.** - **Începi să cauți clienți direcți, nu doar proiecte pe platforme.** Ultimul punct este important. Dacă fiecare lună începe cu întrebarea „de unde mai găsesc un client?”, freelancing-ul poate deveni obositor. Dacă ai cinci clienți care te contactează periodic pentru mentenanță, dezvoltare sau optimizare, situația se schimbă complet. ## Venitul recurent poate schimba primul an Să presupunem că ai trei clienți care îți plătesc câte 500 lei pe lună pentru mentenanță. Asta înseamnă deja **1.500 lei/lună** înainte să mai vinzi vreun proiect nou. Dacă ajungi la zece clienți cu un abonament mediu de 500 lei, ai **5.000 lei/lună** venit recurent. Nu este ușor să ajungi acolo, dar arată de ce un freelancer nu trebuie să gândească doar în proiecte unice. Site-urile, magazinele și aplicațiile au nevoie de actualizări, securitate, suport, optimizări, modificări și funcționalități noi. O parte dintre aceste servicii pot fi transformate în contracte recurente. ## Ce venit este realist în funcție de situație? Situație Încasări anuale orientative Observație Început foarte lent 10.000–25.000 lei Puțini clienți și mult timp investit în învățare Primul an decent 25.000–60.000 lei Primele proiecte și câțiva clienți recurenți Primul an foarte bun 60.000–120.000 lei Skill bun, vânzare bună și proiecte constante Performanță ridicată 120.000 lei+ Experiență, clienți externi sau proiecte cu valoare mare Aceste intervale sunt **scenarii editoriale orientative**, nu statistici oficiale despre veniturile tuturor freelancerilor IT din România. În realitate, distribuția este foarte largă. ## De ce anul doi poate fi mult mai bun decât anul unu Primul an este, în mare parte, despre demonstrarea faptului că poți livra. În anul doi ai deja ceva ce nu poate fi cumpărat instantaneu: **dovezi**. Ai proiecte finalizate, testimoniale, rezultate, recomandări și o idee mai clară despre ce tip de client vrei. De aici poți începe să refuzi proiectele prost plătite, să crești prețurile și să te concentrezi pe servicii mai profitabile. În plus, fiecare client mulțumit poate deveni o sursă pentru următorul client. ## Concluzie: cât poți câștiga realist? Dacă începi complet de la zero, nu aș construi planul financiar pe ideea că vei face 10.000 € în primul an. Un obiectiv mult mai sănătos este să urmărești progresul în etape: **primul client → primul 1.000 lei → primul client recurent → 5.000 lei/lună → 10.000 lei/lună → clienți internaționali → servicii cu valoare mai mare.** Pentru un freelancer IT aflat la început, un prim an cu 25.000–60.000 lei încasați poate fi un rezultat foarte bun. 60.000–120.000 lei înseamnă deja un an foarte solid, iar peste acest nivel devine tot mai importantă experiența, poziționarea și capacitatea de a vinde proiecte mai mari. Și poate cel mai important lucru: **nu compara venitul tău din prima lună cu venitul unui freelancer care are deja cinci ani de portofoliu.** Freelancing-ul nu este o metodă prin care schimbi imediat timpul pe bani. Este un proces prin care, în timp, construiești o combinație de skill, reputație, clienți și servicii care îți permit să ceri mai mult pentru aceeași oră de muncă. ## Întrebări frecvente ### Pot să încep freelancing în IT fără experiență profesională? Da. Poți începe cu proiecte personale, proiecte demonstrative și lucrări mici. Problema principală nu este lipsa unui job anterior, ci lipsa dovezilor că poți livra ceva util. ### Cât ar trebui să cer la început? Nu există un tarif universal. Este mai important să ai un preț pe care îl poți susține prin calitatea muncii și să îl crești pe măsură ce apar experiența, rezultatele și recomandările. ### Este mai bine să lucrez cu clienți din România sau din străinătate? Ideal este să poți lucra cu ambele piețe. România poate fi foarte bună pentru primele proiecte și recomandări, în timp ce clienții internaționali pot deschide accesul la bugete și proiecte diferite. ### Pot ajunge la 10.000 lei pe lună în primul an? Da, este posibil, dar nu este garantat. Pentru cineva care pornește de la zero, 10.000 lei lunar ar trebui privit ca un obiectiv de performanță, nu ca un venit implicit al oricărui freelancer începător. ### Ce este mai important: programarea sau găsirea clienților? Ambele. Un developer foarte bun fără clienți nu facturează, iar un freelancer foarte bun la vânzări, dar incapabil să livreze, nu își poate construi o reputație pe termen lung. Freelancing-ul combină tehnologia cu vânzările, comunicarea și managementul proiectelor.